Tehnica si frumusetea incondeierii oualor este veche si specifica tarii noastre in aproape orice casa. Unele se fac simple, colorate, altele se decoreaza cu frunze de diferite ierburi, iar altele sunt pictate si ridicate la nivel de arta.
Am dorit sa prezentam ideile celor din localitatea Ciocanesti, satul caselor pictate cu motive grafice din Suceava, Bucovina, satul muzeu inclus pe harta turistica mondiala.Astfel, am descoperit o tanara pe nume Ana-Maria Istrte care duce mai departe traditia zonei. Am primit un intreg parcurs al incodneierii oualor, pe care vi-l oferim spre lectura si intelegere.
“Ma numesc Ana-Maria Istrate si incondeiez oua de cand aveam 6 ani. Atunci am pus pentru prima data mana pe chisita si pe ou, cand am vazut-o pe mama incondeind, iar in timp a devenit pasiune. In spatele lucrarilor frumoase cu care ma prezint astazi, sunt ani de munca (aproape 20) si linii tremurate pentru ca, desi la prima vedere poate parea usor sa incondeiezi oua, in realitate e nevoie de multa rabdare, indemanare si dexteritate.
Pentru incondeiat, avem nevoie de oua cu coaja alba. Folosim oua de gaina, rata, gasca, iar in ultimii ani am incondeiat si oua de strut. Pe vremuri, ouale pentru incondeiat se spalau si se fierbeau, ca si ouale rosii de pe masa de Paste, insa in timp s-a descoperit metoda de a scoate continutul din ou si astfel folosim doar coaja. Pentru a goli continutul se face o gaura cu un burghiu mic in varful oului, apoi cu o seringa se impinge aer si continutul iese si poate fi folosit la mancare. Dupa acest pas, oul trebuie spalat bine atat pe interior cat si pe exterior, se lasa la uscat si apoi putem sa trecem la incondeiat. Pentru asta, avem nevoie de ceara de albine fierbinte si un instrument numit chisita. Chisita este o tablita de alama, rotita in jurul unui un ac foarte fin si pusa pe un bat de lemn. Se introduce chisita in cana cu ceara si se traseaza liniile pe ou. Este foarte important ca ceara sa fie fierbinte ca sa poata curge pe ou, de aceea chisita se introduce in ceara la fiecare 20-30 de secunde, in functie de cat de repede se raceste ceara. Pe vremuri, femeile incondeiau oua iarna, cand puteau mentine ceara calda pe plita sobei. Acum folosim o instalatie facuta dintr-un bec pe care punem cana cu ceara si incondeiem oua in orice perioada a anului. Dupa ce trasam modelul pe coaja alba a oului, il introducem intr-o baie de culoare galbena. Culoarea se face din galus pe care il gasim in comert, precum cel special pentru ouale de Paste. Se lasa oul in culoare pana prinde culoarea pe care o dorim, cu grija insa sa nu fie fierbinte culoarea, deoarece se topeste ceara cu care am trasat modelul pe alb. Trasam cu ceara pe galben elementele care dorim ca la final sa aiba aceasta culoare dupa care scufundam oul in baie de culoare rosie si repetam procedeul. Desi in toata Bucovina se gasesc oua incondeiate, ouale de Ciocanesti se diferentiaza de acestea prin cromatica si ornamente. Oul traditional de Ciocanesti este oul pe fond negru, astfel ca dupa ce am trasat modelul pe rosu, introducem oul in baie de culoare neagra si dupa ce se usuca, topim ceara la o sursa de caldura si abia atunci o sa vedem modelul final si liniile trasate pe fiecare culoare in parte.
Motivele de pe ouale incondeiate sunt inspirate de pe fatadele caselor din Ciocanesti, de pe cusaturi si tesaturi vechi, covoare, laicere, ii sau catrinte si reprezinta in mare parte forme geometrice. Mai intalnim de asemenea crucea, simbol al credintei, bratele sale semnificand cele patru anotimpuri si steaua, cu patru sau opt brate, simbol al principiului feminin, al perfectiunii si frumusetii.
Cromatica si ornamentica sunt si ele transmise de la o generatie la alta pastrandu-se astfel simbolistica fiecarui element in parte. Cele mai multe elemente de pe oul incondeiat vor fi albe, albul simbolizand puritatea, inocenta, nasterea. De aceea veti gasi trasate cu alb linia verticala ce reprezinta viata, linia dreapta – simbol al destinului, linia dubla dreapta – simolizeaza eternitatea, linia formand o suita de dreptunghiuri – simbolizeaza gandirea si cunoasterea sau linia in semicercuri ce simbolizeaza protectia si siguranta. Cu galben, culoare ce evoca lumina, tineretea, recolta si ospitalitatea vom gasi trasate elemente precum plasa sau reteaua care simbolizeaza separarea binelui de rau, plasa oblica care in triunghi simbolizeaza sentimentele omenesti, cercul care simbolizeaza aspectul ciclic al naturii sau spicul de grau – simbol al recoltei. Rosul este culoarea magica a folclorului, simbol al sangelui, al vietii, al focului purificator, al dragostei si al bucuriei de viata si il gasim pe oua preponderent in puncte si picatele care semnifica bogatie si fericire. Culoarea de fond, negrul, dupa care sunt cunoscute ouale de Ciocanesti peste tot in tara si nu numai, desi poate duce cu gandul la sobru, reprezinta de fapt absolutul, statornicia si eternitatea.
Desi am stat cativa ani la Cluj, unde am fost studenta a facultatii de Studii Europene, nu m-am indepartat de aceasta pasiune, ba chiar mi-am dus cu mine toate cele necesare si in timpul liber incondeiam oua si am continuat sa particip la diverse festivaluri sau concursuri destinate mesterilor populari de cate ori am avut ocazia. Consider ca este important sa ne cunoastem radacinile, sa ne stim traditiile si sa le transmitem mai departe si ma bucur ca in ultimii ani tot mai multi copii si tineri descopera si invata traditii si mestesuguri populare precum incondeiat oua, cusut, tesut, dansuri populare, sculptura si altele si cu siguranta atunci cand baietelul meu va creste (acum are 2 ani) ii voi impartasi si lui aceasta arta cu speranta ca va avea rabdare sa invete si sa transmita mai departe acest minunat mestesug.”
Multumim Ana-Maria Istrate, fiica a satului Ciocanesti, incondeietoare si iubitoare de arta si frumos !
Multumim Liliana Larisa Craciun, iubitor de frumos, arta vestimentara si traditie din satul Ciocanesti !
