Covoare de frunze s-au asternut peste tot cuprinsul. Oamenii isi pregatesc camarile pentru iarna ce vine in curand. Asemeni furnicutelor vesele si zglobii gospodarii si gospodinele alearga de colo-colo plini de verva cu scopuri bine definite. Repara gardurile, curata livezile de uscaciuni. Totul pare desprins dintr-o poveste in culori ruginii presarate de galben si verde intens, asa cum doar la munte mai poti vedea. Oamenii veseli se saluta, oprindu-se uneori sa mai schimbe doua vorbe intre ei, chiar daca stau putin mai la distanta in vremurile acestea. Simplitatea si lumina din priviri aduc soare in suflete raspandind un suflu al bucuriei si al renasterii. Casele par fapturi impunatoare imbracate in straie de sarbatoare pe care fiinte omenesti le alinta si le ingrijesc cu dragoste si pasiune. Ele reprezinta vrednicia oamenilor si dau valoare acestor locuri mirifice. Dovada graitoare a faptului ca „omul sfinteste locul”.
Casele „incondeiate” sunt de o fumusete unica. Motivele si culorile alese reprezinta in primul rand patrimoniul sufletesc al fiecarui gospodar si e dovada vie a faptului ca romanul neaos are comoara in sufletul sau. Pastrator de traditii si obiceiuri, dar in acelaai timp deschis catre modern si noile tendinte, reuseste sa aseze in armonie lucrurile cu puterea omului ce isi are radacinile bine infipte in pamantul din care se naste si de unde isi trage seva.
Comuna Ciocanesti a fost desemnata in anul 2014, castigatoarea primei editii a programului cultural si turistic Satul Cultural al Romaniei.
Datorita peisajelor incantatoare si in mod special pentru culorile de pe case si al broderiilor unice de pe fatadele acestora, cel mai titrat ghid de calatorii din lume, Lonely Planet, a situat comuna Ciocanesti in Top 10 cele mai colorate destinatii europene.
Comuna Ciocanesti a fost desemnata muzeu in aer liber datorita caselor cu pui, in termeni populari sau motive traditionale, element unic in tara si in lume. Portul, munca si obiceiurile strabunilor si batranilor nostri sunt onorate cu valori ale unei comunitati care a trait in armonie cu natura, cu iubire de Dumnezeu si dragoste de neam si de tara.
Pentru a ne spune povestea a luat fiinta Muzeul Oualor Incondeiate si mai tarziu Muzeul Etnografic, alaturi de Festivalul Oualor Incondeiate, Festivalul Pastravului, Festivalul National al Obiceiurilor si Traditiilor Populare.
Comuna este alcatuita din satele Ciocanesti si Botoa, apartinand judetului Suceava. Strajerii acestui loc binecuvantat sunt Muntii Suhard, subunitate a Carpatilor Orientali.
Casele sunt dispuse de o parte si de alta a Bistritei Aurii. Atributul l-a primit datorita bobitelor de aur care straluceau in lumina soarelui pe albia raului. Existenta lostritei in apele acestuia au fost sursa de inspirațte pentru scriitori si indragostiti. Datorita speciilor de pastrav care se gasesc in rau si in apele afluentilor sai, vara, in jurul datei de 15 august se organizeaza concurs de pescuit pe Bistrita, in cadrul Festivalului Pastravului.
Printre alte mestesuguri specifice Ciocanestiului Bucovinei mentionam incondeierea oualelor, cusutul iilor si sculptura pictata a caselor. Aceste indeletniciri au in comun folosirea unor semne care dateaza de mii de ani. Simbolurile sacre au devenit motive caracteristice in manifestarea artei vizuale rurale. La Ciocanesti intalnim broderii pe case asemeni motivelor de pe camasile populare si ale picturilor de pe ouale incondeiate.
Simbolurile folosite sunt: vartelnita, simbol solar al rotii in miscare sau swastika, motivul crucii, al bradului, linia dreapta care semnifica destinul, linia verticala, simbol al vietii, iar linia dubla simbolizand eternitatea. Spirala care simbolizeaza energia regenerativa, miscarea universala, este reprezentata de obicei in pereche, de exemplu: coarnele berbecului, energia masculina, virilitate si maini pe solduri (inima) simbol feminin de seducție. Iar principiul masculin-feminin este regasit in motivul numit sfaditele (yin-yang) se resping si se atrag in acelasi timp, principii opuse care nu pot exista separat. Alt tip de spirala intalnit pe motivele de pe case, pe ouale incondeiate si pe camasile populare, pe catrinte, pe carpete si pe covoare, este carligul ciobanului, simbol al infinitului, spirale opuse, dar legate intre ele, un fel de dus-intors, pierdut-gasit. Rombul, un simbol al fertilitatii solului si al unificarii materiei cu spiritul. Patratul este simbol al stabilitatii si al materiei.
Un mestesug ce a luat amploare in ultimii ani este incondeiatul oualor.
Arta Incondeierii Oualor la Ciocanesti dateaza de prin anul 1900, in fostul ducat Bukowina, iar promotorul acestui mestesug a fost Dumitru Giosan. Motivele si temele folosite la incondeiere sunt impartite de specialisti in patru categorii: simboluri, motive din lumea animala, plante si obiecte uzuale.
Exponate de mare valoare pot fi vazute in cadrul Muzeului Oualor Incondeiate din comuna Ciocanesti.
Tesutul este un alt mestesug caracteristic comunei, inca din cele mai vechi timpuri, asa cum le descrie Ioana Corduneanu in Semne cusute, „Firele, itele, urzeala reprezinta structura lumii”.
Un om de o valoare culturala traditionala extraordinara, artizan, mester popular in arta tesutului o reprezinta, doamna Despina Rusu. Prin creatiile sale, prin forta si iubirea cu care desavarseste lucrarile sale, reprezinta un model de urmat pentru noile generatii si pentru toti cei care indragesc si sunt pasionati de arta vestimentara si de frumos.
Exemplu reprezentand si ocupatiile de baza ale oamenilor din comuna.
Fierul plugului, simbol al harului de a avea painea pe masa, semn ca este pace si totul decurge in armonie. Fieraritul reprezinta o meserie importanta in sat. Din neam in neam, se ducea mai departe această arta, a prelucrarii fierului. Animalele de tractiune din gospodarii aveau nevoie de ingrijiri specifice. La fierar li se pregătea incaltamintea, adica potcoavele.
Tamplarii care prelucrau lemnul in adevarate opere de arta si cioplitorii in lemn din aceeasi bransa, impreuna cu fierarii au construit si au pus bazele acestei asezari.
Pastoritul ocupa si astazi un rol important in viata asezarii. Stanile sunt ecologice, pot fi locatii de agrement si turism, nu doar spatiu de locuit pentru ciobani si loc in care se pregatesc preparatele din lapte specifice zonei.
Una dintre ocupatiile de baza din aceasta zona a fost plutaritul, ramas acum doar in amintirea satenilor. A renascut insa in ultimii ani, in cadrul Saptamanii Plutaritului si a Festivalului Pastravului de la Ciocanesti, cand se organizeaza plimbari cu pluta pe valea Bistritei Aurii. Astfel de manifestari au loc, de obicei in luna august.
Multumim doamnei Liliana Larisa Craciun, designer vestimentar si om al locului, care ne-a trimis aceste randuri despre unul dintre cele mai frumoase tinuturi din Romania, cu oamenii si indeletnicirile locului.
